Soapte
Casuta
cu povesti
Sfintele
sarbatori
Bunicul
Me,
myself and I
Pentru
cei mici
Intr-un
sertar
Despre
lacrimi
Cateodata...
Sentimente
O
zi de primavara
Penite
inedite
Lacrimile - margaritare ale sufletului
Ce sunt lacrimile? Oare ele sunt doar niste picaturi de apa sarata care ne arata suferinta sau, de ce nu, bucuria unei persoane? NU! Lacrimile ajung sa “curete” sufletul oamenilor in situatiile critice sau pline de fericire; ne ajuta sa patrundem adanc in noi si sa ne aratam noua insine ca suntem capabili sa simtim ceva.
Dar oare ce inseamna “a simti”? Ce simte o persoana? De ce ajunge la lacrimi? De unde vin lacrimile? Oare aceste “notiuni” vor fi vreodata definite? Cine are dreptul si puterea sa le defineasca? Oare noi ne cunoastem intr-atat incat sa afirmam ca ne cunoastem? Exista vreo persoana care se cunoaste cu adevarat ?
Mereu imi voi pune aceste intrebari si nu cred ca voi gasi vreodata raspunsurile! Cand voi reusi sa ma “adun”, sa-mi “adun” gandurile, atunci poate voi gasi raspunsurile pe care le caut.
Acum, revenind la lacrimi, eu ma intreb: “Carei mame nu-i curge macar o lacrima cand isi vede pentru prima oara pruncul? Sau cand il vede facand primii pasi?”
Lacrimile sunt manifestarea sufletului. Oare cand privim marea pentru prima data, nu plangem de bucurie?
Dar, cum exista lacrimile bucuriei, asa exista si lacrimile
de durere. Oare ochii nostri nu se umplu de lacrimi atunci pierdem o
fiinta draga?
Oare o
data cu noi
nu plange si sufletul nostru? Ce ne poate inunda mai adanc ochii decat
lacrimile suferintei? Oare exista om pe lumea asta pe care nu l-a incercat
durerea?
Si cum se manifesta acea durere, daca nu prin lacrimi?! Sufletul nu
se usureaza de greutatea pacatelor atunci cand plangem? Inima noastra
nu
devine mai buna,
fiinta noastra nu se umple de caldura?
Lacrimile isi au rostul lor, il ajuta pe om sa-si depaseasca situatiile
limita, sa-si purifice sufletul, sa-l spele de rele si sa-l inunde
de bucurie. Lacrimile
apar de la nastere si se termina o data cu moartea. Cand suntem copii
ele ne inunda mai des ca niciodata fata. Care copil nu plange atunci
cand isi
pierde
o jucarie sau cand este certat de parinti? Care copil nu plange cand
isi juleste genunchii, atunci cand invata sa mearga?
Asemenea copiilor, plang si batranii. Uneori cu lacrimi
isi spala neputinta, singuratatea. Lacrima - simbol al bucuriei si al
suferintei, este acceptata
de noi pentru ca inseamna purificarea noastra. De aceea, nu uitati
ca pentru a trai,
avem nevoie si de LACRIMI.
Ana-Maria
© Club Romantic 1997-2004, Toate
drepturile rezervate