Soapte
Casuta
cu povesti
Sfintele
sarbatori
Bunicul
Me,
myself and I
Pentru
cei mici
Intr-un
sertar
Despre
lacrimi
Cateodata...
Sentimente
O
zi de primavara
Penite
inedite
Me, myself and I
- Diten e mire Razvan!
- Buna dimineata Albert!
Parca-s mai frumoase diminetile aici! Nu ca nu mi-ar lipsi mieunatul dragului meu birmanez, dar curiozitatea aia care era sa-l omoare pe el, ma mana departe si pe mine. A dracului adrenalina si al dracului dor de prieteni.
Dakovica!
Se dusera sufletului ala mare, toate brusc. Telefoanele, fax-urile, email-urile, Dobrovolschi dimneata, o suta si vro patru`jde kilometri pe ora in fiecare zi aproape! Se duse si pesimismul, si taximetristii care-ti taie fata la fiecare intersectie si cafeaua facuta de Horse (`neata Ioane!) la filtrul din coltul biroului si stirile de la Euronews. Pana si nenorocitul de pachet de Parliament Lights se duse la dracu`n praznic. Ronhill! Albastru ca si cel din culorile Stiintei si-al celor din U.K. (Univercity of Kentucky – mi`a soptit mie o pasarea, cum ca ei au aceleasi culori ca si Craiva, si mai am si brelocu` asta la chei ca sa nu uit cumva… Hehehe… ce departe era si brusc ce aproape si deloc este)! Si cam puturos, dar tare bun la prima ora! Daca-l mai combini si cu cafeaua facuta de Chiara…
-Bon giorno!
-Bon giorno Bella!
Iote! Schweppes bitter lemon! Asta-i bun dimineata pe mahmureala! Parca-i bors! Era! In alta viata! Parca si de-un pahar de vin rosu mi-e dor… Sau de`un Guinness! La revedere! Drum bun! Vorba lu`Andrei! Alta viata! Cred ca a… treia? Sau a patra? Doamne! Te rog eu, zi-mi a cata? Mai am mult pana la sapte? Zi-mi doamne ca-i a doua! Te rog eu! Sau sa-l intreb pe Rebreanu? Hai ca-ti fac cinste! Cu ce? Cu ce vrei tu! Banii n-aduc fericirea!
- You think that?! Maybe, but they keep it going on!
- Intretin pe dracu` Eric! Asa sa stii ! Pe dracu-l intretin banii.
Totusi o shaorma si un ayran d-ala de la Osman parca as manca! Pe unde-o mai fi turcul? Las`ca in tara-l caut io pe Shakts si-l intreb de Osman. Tre`sa stie ceva de el.
Numa`Elena lipsise in ziua aia! Tinea ea neaparat sa-mi spuna ca asigurarea nu prevede si despagubiri in cazul in care patesc ceva cand nu sunt in tara! Si in nici un caz nu acopera problemele cauzate de razboi! Care razboi draga? S-a dus de suflet si ala. Nu mai sunt decat oameni… in 2003, aaa, spre 2004 nu mai sunt pe aici decat oameni.
"One year after the beginning of Nato's 78-day aerial bombing campaign against Yugoslavia, Serbian Kosovo is dead. But Kosova, the Albanian name for the province which is still technically part of Serbia, is alive - if not well."
…Frumoasa terminatie nu? “…Is alive - if not well!” de tinut minte.
… Vezi?! Nu mai sunt decat mortii si vii… If not…
Na, ca-nceput sa cante! Doamne ce liniste era pana sa se trezeasca Shemzi! E nepotul cel mic al lui Albert si trebuie sa faca neaparat proba la casetofonul primit de la noi cadou. Si-ncepe dragul de el: Edona Llalloshi "E kam emrin Kosovar!" Dooooaaaamneeee ce asculta copilasul asta, si n-are decat vro` 11 ani. Da ce draci ma mai mir, cand in satucul ala mic de langa Novi Sad, un fel de stra-stra-stra-bunic (asa zicea el, eu nu stiam decat ca imi e un fel de ruda, exact ca un fel de… cafea) nenea Predrag ingana cantece sarbesti si il mai amintea uneori si pe Arkan printre ele!
“ – Hvala tebi Arkane!” Doamne! Nu stiu sarbeste si nici nu mai vreau sa invat! Nici sarbeste! Si nici kosovara! Mi-ajunge! Viata viitoare ce mai fac? Hehe! Poate atunci voi ajunge si-n Iran la Mastaneh Sajjadian – Masi! Draga de ea! Un alt om… Departeeee, tare departe, insa mult mai aproape decat zecile de persoane pe langa care trec zilnic.
Uite astia ne-am mai adunat dupa ceva vreme. Chiara, Albert, Eric si eu! Daca`ar sta cineva sa ne analizeze, doamneee! Numai uite aci: o italianca, un albanez, un scotian si-un roman! Si Dire Straits, si Leonard Cohen… "A bunch of lonesome heroes!". Heroes pe dracu! Si Ronhill d`ala albastru ! Cum le potriveste EL pe toate ! Mark Knopfler: “You and you`re friends!” asa e: eu, me, myself & I si prietenii mei!
Am luat masina si-am plecat pe malul raului Erenik si-am stat si-am privit. Si am ras, am plans, am vorbit, am tacut, am ascultat. Am "privit" de cateva ori slideshow-ul ala al lui Garcia Marquez pe melodia lui Cohen “True love leaves no traces”:
- Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine .
- Un prieten adevarat te prinde de mana si-ti atinge inima.
- Nu plange pentru ca s-a terminat, zambeste pentru ca s-a petrecut.
"13. Vor exista mereu oameni care te vor rani, asa ca trebuie sa-ti pastrezi increderea si doar sa ai mai multa grija in cine ai incredere si a doua oara. "
De nu s-ar mai termina! Nici ziua asta, nici cantecele lui Eric la chitara. Cantece in engleza cu refrene in italiana! Delicios! Imi vine sa sar in cantecul asta la fel cum ma aruncam copil fiind, in profiterolul din fata de la Capsa, de nu mai oprea nici mama. Parca-i un post-scriptum la povestea mea! Dar uite ca se poate si una fara balauri! Au fugit toti! Suntem prea puternici impreuna: me & my friends, you & your friends… Asa cred eu. Si se mai si vede cate`odata! Tu nu vezi? N-ai cu cine inseamna! Cauta un piept care sa sara-n fata bucatii aceleia de plumb care iesise din AKM`u 45 si venea spre tine, si poate atunci o sa vezi! Si-o sa simti! TOT! Mai mult decat credeai ! Dar mai bine lasa-o asa. Asa cum a picat! Nu de alta dar, s-ar putea s-o iei si tu ca pe o tragedie! Una cel putin la fel de mare ca Jihad-ul pentru americani! Si ca turnurile lor gemene! Da frate!!! Le-au cazut doua blocuri si ceva sute de oameni! Sute… sau era: Hiroshima…Nagasaki…Vietnam…? O sa plangi ca a murit un om! Aiureaaaaa! N-a facut decat sa continue drumul pe care-l incepuse acum cateva mii de ani!
Insha Allah! Allah akhbar! – adevarat e cuvantul LUI ! Faca-se voia LUI! A LUI… Isus, Allah, Budha … Si cine mai vreti voi si tu! Si noi tot aici suntem! Si tot prieteni! Si tot oameni! Dar uite ca sunt si persoane printre noi! Si te-ating, si-ti zambesc si vorbesc cu tine, dupa care si-aduc aminte ca ele nu sunt decat niste persoane si dispar la fel de repede cum au aparut. De ce-ati mai aparut? Adevaru` ca daca nu erati voi, a 13-a fraza (hehe cu dedicatie pentru cei cu superstitii) a lui Marquez nu-si mai avea rostul nu?! Asa ca sa fiti sanatosi !
Ma uit in ochii Chiarei si ma-nvaluie verdele brazilor de pe creasta mica a Pietrei Craiului, si ma furnica deodata – de parca ar mai fi langa mine – amintirea mainilor Danei care-mi bandajau genunchiul drept. Deh, viteaz ca si-n alte dati, incercarea de a cuceri Piatra Galbena de atunci, ma face acum sa-mi mai adun cateodata genunchiul in mijlocul strazii si sa emit ipoteze aproape sigure in privinta schimbarior climaterice! Aoleo! Parca-s la birou. Iar o iau pe campii cu fraze pompoase, printre mondenitatile Bucurestiului.
Se face seara si-o luam spre casa! Si trecem in alt an printre prieteni. De poimaine ma-ntorc iar printre persoane! Pana cand? Pana voi primi iar vreo palma peste fund si voi incepe iar sa zbier cat ma vor tine plamanii aia mici de numai cateva minute! Si voi fi iara botezat… Sau nu. Cine stie… Stiu ca va fi. Atat. Dar mai stiu ca m-am trezit in dimineata asta cu o pofta enorma sa stau si sa vorbesc cu oamenii de langa mine. Si mi s-a facut lehamite de persoane.
-Hey! This is not a way to say goodbye! Goodbye! Goodbye! Goodbye! Goodbye! Goodbye! Even that’s no way… goodbye!
E mai cald in Belgrad! Dar si mai trist! Doua trenuri si-un avion! Si mai e si masina lui Albert! Dar poate va fi mai bine. Toti avem speranta dar refuzam regretul!
30 Decembrie 2003 ~ 02 Ianuarie 2004-Dakovica / Kosova
“ When life hands you lemons, ask for tequila and salt!”
Razvan Serban
*Tim Judah - “Peace still looks a long way off”
© Club Romantic 1997-2004, Toate
drepturile rezervate