Editorial | Cultural | Reportaj | Cotidian | Club Romantic | Divertisment | Redactia & Arhiva

 


O vara fierbinte

Jurnalul unui emigrant

Cetatea Rasnov

Ultimul dans

Mini reportaj


Cetatea Taraneasca din Rasnov


In partea superioara a Tarii Barsei la circa 15 Km. sud-vest de Brasov, pe vechiul drum comercial care lega (prin trecatoarea Bran) batrana cetate de capitala de odinioara a Tarii Romanesti Campulung Muscel, se afla orasul Rasnov, mentionat in documentele medievale ca oras-targ.

Sapaturile arheologice ne arata ca in epoca dacica, in campia tarilor Barsei, incepand de la poalele muntilor Bucegi si Piatra Craiului pana la Olt, dacii Cumidavensis avand ca centru asezarea Cumidava, mentionata si de geograful Claudius Ptolomeus pe harta sa Polis = cetate situata pe teritoriul agricol al orasului Rasnov la circa 500 metri est de paraul Barsa.

Cand Romanii au cucerit Dacia, ajungand cu stapanirea lor in aceste parti, ei au construit alaturi de asezarea dacica Cumidava, un castru in care au stationat dacii recrutati din localitatea si regiunea Cumidava, alcatuind o unitate de soldati auxiliari (denumita "Cohors VI Nova Cumidavensium Alexandriana") atestata de o inscriptie in sec al III lea e.n.

Cetatea Rasnov a fost construita prin efortul colectiv al locuitorilor din aceasta asezare, ajutati de cei din comunele invecinate, Cristian si Vulcan, intr-o perioada cand principala ocupatie a acestora era agricutura motiv pentru care s-a numit “Cetate Taraneasca”. Denumirea s-a mentinut de-a lungul veacurilor, deoarece Rasnovul a pastrat, chiar in epoca de inflorire a breslelor, un pronuntat caracter agrar.

Cetatile taranesti au facut parte dint-un sistem de aparare al localitatilor transilvanene expuse invaziilor. Acolo unde asezarea era in camp deschis au fost fortificate bisericile, acestea devenind adevarate cetati. In locurile unde configuratia geografica a terenului oferea obstacole naturale, acestea au fost fortificate cu mai mult succes. Este cazul oraselor Rasnov si Rupea. Prima mentiune documentara despre Cetatea Taraneasca a Rasnovului dateaza din anul 1335 cand, in urma unei noi navaliri a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intregul tinut, cu exceptia Cetatii Rasnovului si a cetatii de pe dealul Tampa de la Brasov. Acestea fiind puternic fortificate, au rezistat atacurilor, salvand viata locuitorilor refugiati intre zidurile lor.

Inceputurile zidirii ei au fost stabilite de majoritatea istoricilor (avandu-se in vedere tehnica constructiei) la sfarsitul secolului al XIII lea, sau incepuitul veacului al XIV lea. In nici un caz, construirea cetatii nu poate fi atribuita cavalerilor teutoni, cum gresit s-a afirmat de unii istorici, caci pe langa faptul ca nu exista nici o mentiune documentara in acest sens, Cetatea Rasnovului prin pozitia ei geografica avea un rol defensiv in timp ce misiunea cavalerilor teutoni a fost ofensiva si de aparare a granitelor.

Cetatea nu are un stil arhitectonic pretentios, ci unul simplu, apropiat de constructia caselor obisnuite, adaptat cerintelor de fortificare. Ca material au fost intrebuintate piatra si caramida, inaltimea zidurilor este de 5 metri, iar latimea cea mai mare o prezinta zidul sudic care nefiind dublat ca celelalte ziduri, in unele locuri are un metru si jumatate. Zidurile, ca si turnurile, erau acoperite cu tigla pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmii dealului pe care il inconjoara, fapt care imprima zidului cetatii profilul unei masive centuri zimtate. Complexul ctatii cuprinde doua curti: una exterioara, in fata zidului estic al cetatii, marginita de un zid fortificat si dotat cu un turn patrat si una interioara, inconjurata de zidurile si turnurile cetatii.

Zidurile cetatii, traseul si forma lor sunt perfect adaptate obstacolelor naturale. Din trei parti sud, vest si nord, zidurile sunt marginite de pante abrupte de cca. 150 m inaltime, foarte greu de urcat.

Partea estica a cetatii era mai vulnerabila din punct de vedere al obstacolelor naturale, deoarece avea forma de sa usor de trecut. Pentru a intarii capacitatea de aparare, cetatea prezinta in acest sector cele mai puternice fortificatii.

Verticalitatea pantelor sud-vest-nordice a fost atat de ingenios folosita de constructori, incat privite de la distanta, zidurile cetatii par niste prelungiri firesti ale pantelor de piatra.

Cetatea Taraneasca a Rasnovului a fost capabila de-a lungul multor veacuri sa faca fata numeroaselor atacuri, ocrotind timp de peste 500 de ani viata si avutul locuitorilor din Rasnov si din comunele invecinate. O singura data, pe vremea principelui Gabriel Batory, in anul 1612, a fost nevoita sa capituleze, din cauza lipsei de apa, deoarece trupele vrajmase au interceptat drumul spre un izvor tainuit din afara cetatii, de unde se aprovizionau cei din cetate. Dar, in majoritatea timpului cuprins intre anii 1335 si 1850, cand a fost parasita, cetatea a constituit a doua vatra a Rasnovului. Pentru a suplini lipsa unui izvor interior de alimentare cu apa, Rasnovenii au sapat, intre anii 1623 - 1640 o fantana interioara.

Cetatea a "gazduit" in anul 1600 trupele lui Mihai Viteazu dupa infrangerea de la Miraslau. Astfel, zidurile cetatii alaturi de muzeul ce se afla in interiorul lor in prezent, oglindesc viata zbuciumata a locuitorilor pe aceste plaiuri pe parcursul a peste 500 de ani.

Mihai Carare ( Legardere)



 


© Club Romantic 1997-2003, Toate drepturile rezervate