Editorial
Pastele la romani
Soapte
Jurnalul unui emigrant
Un gand, o imagine...
O virtute secreta
Penite inedite
Ziua Pamantului
Intrebare
Felicitari
Interviul editiei
Redactia & Arhiva

Un gand si o imagine de Sarbatorile Sfintelor Pasti

Ma intrebam de multe ori, sau ma intrebau altii, care sarbatoare de peste an imi place cel mai mult? Nu stiu de ce, dar Craciunul imi parea mai deosebit, mai "festiv"... Poate si de unde sint mai multe zile cu sarbatori in acea perioada, fiecare cu simbolul ei: crengutele de Mos Nicolae, impodobirea bradului in Ajun de Craciun, sarbatorirea Anului Nou...

Daca este sa ma gindesc la Pasti, amintirile ma trimit inapoi, la copilarie. Cand bunica imi cumpara in fiecare an haine noi, de primavara: pardesiu, pantofi de lac, rochitza de stofa - de cele mai multe ori avea o broderie pe piept. Le purtam cu mare "fala" in acele zile insorite (nu-mi amintesc sa fi plouat vreodata de Pasti in acei ani) la biserica din sat si apoi acasa - dar nu prea mult, sa nu le "stric" ca erau "tzoalele bune"... Dupa slujba de dimineata, intre vecini se impartzea pomana de Pasti: colaci si oua rosii. La bunica ouale se vopseau cu coji de ceapa, adunate de cu iarna... Eu la fel le vopsesc si acum, reusita este garantata si imi place nuanta deosebita.

Dar cea mai mare bucurie pentru mine era sa merg in gradina, sa privesc cum razele caldutze de soare lasau viata peste verdele crud al ierbii, pomii infloriti si gastele care isi plimbau boboceii pe acolo, pazite cu strasnicie de "gansac" de care intodeauna mi-era frica - si aveam si de ce!... Cu prinsul vreunui mielusel ca sa-l mangai era mai simplu - oile sint blande...

Aflandu-ma recent intr-o excursie prin Maramures si Bucovina, ma gandeam pe drum si la tema data de Club Romantic. Bucurandu-ma cu privirea si sufletul de minunatele locuri si lucrurile inedite din aceste zone am gasit si subiectul...
Cu doua saptamani inainte de Pasti, oferta de oua incondeiate era deja impresionanta!

Destul de greu sa alegi citeva din zecile de modele expuse... Figuri geometrice sau simboluri religioase realizate manual, dar care pe un ou se repeta cu o precizie de tipar... Indiferent ca sunt ornate cu vopsele armonios imbinate cromatic sau cu ceara colorata (cele cu fond alb din imagine).

M-am gindit ca e cel mai potrivit lucru pe care sa-l ofer celor dragi la intoarcerea in Timisoara. Sa le aduc si lor "ceva" de pe unde am umblat...
Oua incodeiate de la Manastirea Dragomirna si Voronet.

Vi le ofer - din pacate numai in mod virtual - sa le admirati si voi. Imaginea nu este realizata la cel mai inalt nivel artistic, m-am grabit sa fac fotografia ca apoi sa le pot darui cat mai curand. Nu am luat prea multe, nici nu stiam daca voi ajunge cu ele intregi...

Privindu-le, ma gandesc ca este mult mai usor sa impodobesti un brad de Craciun decit sa pictezi un ou de Pasti...

Va doresc Sarbatori Fericite si Lumina Invierii sa va calauzeasca viata!

Rodica Simu
Timisoara, 27 aprilie 2005



© Club Romantic 2005, Toate drepturile rezervate
Web Design: Andreea (eire_sq)