|
|
Pastele la romani Pastelesau Invierea Domnului este cea mai mare sarbatoare de peste an a romanilor din doua motive:
Barbatii care pana in Joia mare din Saptamana patimilor au lucrat la camp nu se mai duc la camp ramanand acasa pentru a pregati casa pentru venirea sarbatorii si pentru a le ajuta pe femei. De asemenea ei taie miei sau purcei. Femeile incep a deretica prin casa , vopsesc, varuie si spala, inrosesc ouale, coc pasca si pregatesc celelalte feluri de mancare care se servesc in ziua de Paste. Fetele si tinerele neveste incep sa coasa camesi noi pentru ele, parinti, frati, su-rori respectiv pentru soti sau fii lor astfel incat in ziua de Pasti fiecare sa aiba macar o camasa noua. Feciorii si baietii pe langa faptul ca stau necontenit in ajutorul parintilor mai ajuta si la pregatirea petrecerilor de Pasti. Pe scurt fiecare are sarcinile sale pentru ca Pastele sa-I gaseasca asa cum se cuvine. De la casa celui mai bogat pana la casa celui mai sarac se poate observa ca se apropie aceasta sarbatoare, pregatirile fiind in toi peste tot. Sambata seara cand se ingana ziua cu noaptea toate pregatirile fiind gata se inceteaza orice lucru oameni pregatindu-se pentru Invierea Domnului.
Pasca. Cea mai insemnata coptura pe care o mananca romanii din Bucovina si Moldo-va este pasca . Conform unei legende din Bucovina pasca se face pentru ca Isus Hristos inainte de a fi prins si rastignit le-a spus invataceilor ca daca pana la Pasti au mancat copturi nedospite si nesarate – azime si turte – de Pasti vor manca copturi dospite si sarate – pasti. Pasca se face din cea mai buna faina de grau. O seama de romance mai ales cele sarmane o fac din faina de grau amestecata cu faina de porumb. Pasca se face din faina de grau pentru ca Pastele este cea mai insemnata sarba-toare din an, iar pasca este mancarea cea mai aleasa si trebuie sa se faca din painea cea mai aleasa, adica din cea mai buna faina de grau. Pasca facuta din faina de grau amestecata cu faina de porumb se face astfel pentru ca graul este cinstea mesei iar pormbul reprezinta hrana casei. Cea mai raspandita forma a pascai este cea rotunda pentru ca se crede ca scute-cele in care a fost Domnul Isus Hristos infasat erau rotunde sau in patru colturi pentru ca mormantul era de forma dreptunghiulara sau patratica. Grosimea ei este de cel mult un lat de deget si se face din aluat bine dospit in care se pune sare, lapte dulce de vaca, capete pisate de cuisoare, scortisoara si uneori sofran. Se impodobeste cu diferite sucituri si impletituri tot din aluat dintre care prima este rotunda sau patratica dupa cum este pasca iar cele din mijloc sunt in forma de cruce si reprezinta crucea pe care a fost rastignit Isus Hristos. Se fac si pasti simple fara impletituri sau cruce numai cu zimti pe margine. Intre impletituri, sucituri sau zimti se pune branza de vaci framantata cu ou si se unge cu o pensula cu galbenus de ou. Se impodobeste cu stafide si bucatele mici de frunze de leustean. Unele femei ii pun si zahar. Afara de pasca se mai fac babe, mosi, cozonaci, placinte, colaci si prescuri. Cozonacii sunt mai ales lunguieti pentru ca sicriul in care a fost ingropat Isus Hristos avea aceasta forma. Dintre fripturi cea mai insemnata este cea de miel sau de purcel care dupa ce se frig intregi se duc impreuna cu pasca la biserica pentru a fi sfintiti. Mielul il reprezinta pe Domnul nostru Isus Hristos.
Ouale rosii. Din timpurile cele mai vechi toate popoarele omenirii, dar in special cele din Asia si Europa celebrau sarbatoarea Anului Nou la echinoctiul primaverii ocazie cu care se imparteau oua colorate si special rosii care semnificau fecunditatea si afectiu-nea reciproca. Acest obicei s-a transmis crestinilor de la pagani sau evrei. Oul se zice ca repre-zinta pe Creatorul lumii care produce tot si contine in sine totul. Romanii fac oua rosii de Pasti sau la Inaltarea Domnului. Zilele menite de romance pentru a face oua sunt Joia mare, Vinerea seaca si Sambata Pastelui, iar alegerea oualelor se face cu cateva zile inainte de a fi inrosite. Unele romance aleg ouale cu trei saptamani si jumatate inainte in ziua de Miezul Paresei, la mijlocul Postului Mare si le pastreaza pana in Joia mare. Se ale g oua de gaina dar mai folosesc si oua de curca sau de gasca. Romancele nu fac numai oua rosii ci si colorate – galbene, verzi albastre si negre Se zice ca toti crestini faceau numai oua rosii. Datina de aface oua colorate este mai noua si se face pentru placerea copiilor. Pe langa aceste oua numite merisoare pentru au o singura culoarese mai fac oua impestritate numite scrise, pictate, incondeiate si oua muncite. Dupa ce s-au fiert si s-au sters se aseaza intr-o strachina. Sosind Pastele toti fie ca merg la biserica, fie ca raman acasa se spala intr-un lighean in care pe langa apa se mai pun oua rosii si banuti din argint sau aur. Oul se pune pentru a fi sanatosi si usosri ca oul, iar banii ca sa le mearga bine tot anul sa fie curati ca aurul sau argintulsi sa aiba bani de ajuns. Dupa ce s-au spalat si imbracat in haine noi fiecare, cei care merg la biserica iau pasca si oua rosii pentru a le duce la Inviere. Dupa terminarea Invierii, a liturghiei si sfintirii Pastelui unul-doua oua se dau preotului, iar restul se duce acasa. Sosind acasa se pune masa si se mananca mai intai din ouale si pasca sfintita apoi din celelalte bucate. Ciocnind oua oamenii cred ca se vor vedea unii cu altii pe lumea cealalta.
Vegherea. Sfanta Scriptura spune ca dupa ce l-au coborat, Nicodim si Iosif din Arimateea, de pe cruce pe Isus Hristos si dupa ce l-au inmormantat, mai marii iudeilor au pus ostasi sa-l pazeasca temandu-se ca nu cumva invataceii sai sa-l fure si sa zica ca a inviat. Asa cum au vegheat ostasii pe Domnul nostru Isus Hristos cand a fost inmor-mantat tot asa si acum se vegheaza toata noaptea spre ziua de Inviere icoana care reprezinta inmormantarea lui Isus Hristossi care se scoate in Vinerea seaca din altar si se pune in mijlocul bisericii unde se tine pana la Inviere. Deoarece Invierea pica de obiccei in lunile martie si aprilie, iar noptile sunt lungi si racoroase se aprinde sambata seara un foc mare in apropierea bisericii care arde toata noaptea pana a doua zi dupa Inviere si care serveste celor care vegheaza spre incalzire si iluminare. Se crede ca focul repreziinta focul ce l-ar fi avut si la care s-ar fi incalzit ostasii care vegheau mormantul. Unii spun istorioare si legende dar cei mai multi asteapta sa se deschida cerul sau in ce parte arde vreo comoara. Dupa credinta romaneasca cerul se deschide si o voce il intreaba pe cel ce a vazut deschizandu-se cerul ce doreste. Atunci respectivul primeste ceea ce doreste. Daca vede vreo comoara arzand insemneaza locul si a doua zi are voie sa o dezgroape. Povestile si legendele se refera in special la prigonirea Domnului nostru Isus Hristos, la patimile, moartea si invierea sa. In Muntii Apuseni mai este obiceiul ca in noaptea Pastilor sa se ia toaca de la biserica si sa se duca in cimitir unde va fi pazita de un grup de feciori. Daca le este furata ei vor fi pedepsiti si in a doua zi de Paste vor da ospat. Daca nu, cei ce au incercat sa o fure vor da ospatul.
Scaldatul Fiecare roman doreste ca Pastele sa-l gaseasca curat nu numai sufleteste dar si trupeste. Prin urmare cei mai multi insi in special feciorii si fetele se scoala in dimineata acestei zile inainte de rasaritul soarelui si se scalda intr-un rau sau intr-o alta apa astfel incat sa nu-I vada nimeni cand, cum si unde s-au spalat. Fac acest lucru nu numai pentru a se curati de boli, rautati si facaturi ci si pentru a fi iuti, sanatosi, harnici si iubiti.
Invierea. Dupa ce cocosul canta miezul noptii toata lumea se imbraca si pleaca spre biserica cu pasca si ouale pentru Inviere. La o ora dupa miezul noptii soseste si preotul care se imbraca cu cele mai frumoase haine si incepe slujba. Mai intai scoate usa imparateasca din tatani o pune alaturi, ia icoana cu inmormantarea Domnului nostru Isus Hristos din mijlocul bisericii, inconjoara biserica impreuna cu ea si o pune in altar pe masa unde ramane pana in miercurea de dinaintea Inaltarii Domnului. Dupa aceasta luand Sfanta Cruce, Sfanta Evanghelie, si sfetnicele cu faclii aprinse la fel ca la inconjurarea bisericii, ies din biserica si se aseaza in fata bisericii unde era pusa de mai inainte icoana Invierii Domnului. In urma preotului ies oamenii fiecare avand in mana cate o lumanare aprinsa. Preotul dupa ce tamaiaza de trei ori icoana Invierii incepe slujba de Inviere cu cuvintele “Marire sfintei si cei de o fiinta si de viata facatoare si nedespartitei Treimi, totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor” si apoi troparul “Hristos a inviat din morti cu moartea premoarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”. Atunci incepe sa bata si clopotul. Dupa aceasta se intra in biserica si se continua slujba Invierii si liturghia. In Banat si Bucovina este obiceiul ca membrii familiei si amicii sa se sarute si sa se imbratiseze. In Banat aceasta datina reprezinta iubire, fratietate, uitarea oricarei suparari, asigurarea unei bune armonii in viitor si chiar dincolo de mormant. Se zice ca cei ce se imbratiseaza si se saruta de Pasti se vor intalni si pe cealalta lume. Prin invierea lui Isus Hristos raiul se deschide tuturor sufletelor si ramane deschis pana in Duminica Tomii dupa unii si pana la Rusalii dupa altii. Cine moare in Saptamana Luminata merge in rai indiferent de pacatele pe care le are. Cel ce se naste de Paste ve fi un om norocos toata viata. Dupa Inviere se intoarce acasa cu lumina Invierii. Dupa ce ajung acasa pasesc peste pragul grinzii, se inchina si sting lumanarea in grinda afumand-o in semnul crucii. Lumanarea se pastreaza peste an si se aprinde la necazuri.
Sfintirea pascai. Dupa terminarea Liturghiei fiecare ia pasca si iesind afara o decopera asteptan-du-l pe preot sa o sfinteasca. Dupa ce termina de citit rugaciunile o stropeste cu agheasma. O data terminata sfintirea pascai preotul le tine o scurta cuvantare celor prezenti dupa care le ureaza sarbatori fericite. Oamenii duc la biserica pe langa pasca, oua slanina branza, friptura, si celelate bucate pe care le-au pregatiti pentru a fi sfintite. Inainte de a incepe sa manance se gusta din toate obiectele sfintite si in afara de miel si purcel restul se pastreaza tot anul pentru felurite leacuri.
Darea pastilor. In Transilvania este obiceiul ca in Duminicile si sarbatorile din Postul mare dupa terminarea serviciului divin sa se anunte oral din usa imparateasca ca aceia care doresc sa dea painea si vinul, adica pastele sa se faca cunoscuti preotului din timp. Persoana/persoanele care da(u) pastele trebuie sa cumpere din timp doua-trei ciubere si donicute noi. Aceste ciubere se umplu cu vin in Miercurea mare seara, se acopera bine si se duc la biserica in Joia mare dimineata unde se aseaza in altarimpreuna cu sapte-patrusprezece painisoare de grau. Se cumpara alte doua-trei oale mari cu doua toarte smaltuite si linguri de lemn, un cutit nou si o scandurea pe care se taie painea in cubulete. Painea amestecata cu vinul se aseaza in oale si se acopera cu naframi mari de lana sau de matase de asemenea noi. Toate cheltuielile sunt suportate de persoana/persoanele care da(u) pastele. Pastele se sfinteste in Joia mare. Cei care au asista la Inviere iau pastele la biserica, iar celor ramasi acasa li se duce paste in pahare sau ulcele infasurate in batiste. Cei care iau pastele in biserica sau il duc acasa dau celui/celor care da(u) pastele un ou sau un craitar. A doua zi de Paste, cel care a dat pastele da pranzul Pastilor la care sunt chema-ti fetele bisericesti, conducatorii comunei precum si rudele gazdei si care se tine pana la vecernie can pleaca cu totii la biserica. A treiazi de Pasti se impart obiectele pastilor intre preot si cantor, dandu-se anumite parti si cantaretilor si clopotarului. Aceasta datina nefiind generala in biserica Rasaritului nu este considerata ca apartinand ritului ortodox rasaritean. De aceea este considerata specifica romanilor din Ardeal si Muntenia.
Masa. Cand se intorc cu pasca de la sfintit nu intra direct in casa ci se duc mai intai la grajdul unde se afla vitele si pun de trei ori legatura cu pasca pe capul fiecarei vite iar daca sunt prea multe numai pe capul unora dintre ele. Iesind din grajd se duc unde sunt cainii legati si le dau cate o bucata de anafura in credinta ca nu vor turba si ii dezleaga. Dupa ce au facut aceasta intra in casa si punand fiecaruia legatura cu pasca deasupra capului ii spune “Hristos a inviat” si I se raspunde “Adevarat a inviat”. Apoi multumind lui Dumnezeu pentru penrui ca au ajuns la Sfantul paste cu bine se pun la masa, gusta cate o bucatica de anafura si de paste si incep a manca din celelalte bucate. Sfarsind de mancat si de baut isi fac semnul crucii multumind inca o data lui Dumnezeu pentru tot si pleaca fiecare la treaba lui.
Mosii de pasti . In Banat este obiceiul de a se da in ziua de Paste ca Mosi de sufletul celor morti: colacei, miel, oua rosii si alte bucate.
La toaca. In prima zi de Paste petrece la biserica tot tineretul. A doua si a treia zi petrec mai mult copilele si baietii pe cand cealalta parte merge de uda, luni feciorii pe fete si marti fetele pe feciori, iar dupa amiaza merg la joc.
Bricelatul. Sub denumirea de Bricelat sau Alegerea Craiului, se intelege alegerea feciorului care a iesit primul la arat in aceea primavara. Aceasta datina este specifica Transilvaniei. Bricelatul se practica in ziua Pastelui, dupa vecernie numai de catre feciori. Semnalul adunarii este baterea toacei. Feciorul ales ese purtat de alti feciori pana la apa. Daca le promite ca le da de baut nu-l mai arunca in apa si-l duc inapoi pe brate la biserica. Daca nu le promite il arunca in apa. Ajunsi la biserica il pun pe un scaun numit scaunul judecatoriei si ii va pedepsi pe feciorii care au comis ceva rau in Postul mare. Daca vreunul dintre feciori esre parat ca a facut ceva rau in Postul mare atunci craiul porunceste celor patru adjutanti sa-l pedepseasca. Cei patru il iau pe vinovat si-l plimaba in jurul bisericii si la fiecare colt il lovesc cu un bat peste talpi. Dupa ce s-au judecat si pedepsit toti cei vinovati pleaca toti la casa craiului si petrec acolo atat restul zilei cat si celelalte doua zile de Pasti, mancand, band si jucand. Ajunsi acasa la crai se aleg alti doi feciori care sa mearga prin sat si sa le invite pe fete la petrecere. De la fiecare casa pe la care au fost primesc oua rosii si albe pe care le dau craiului cand se inapoiaza. Astfel petrec cele trei zile de Pasti band si mancand ceea ce au primit de lafete si jucand cu acestea care dupa ce au fost invitate iau parte la petrecere cu parintii lor sau cel putin cu mamele lor.
Udatul. In Transilvania si Bucovina este datina ca in a doua zi de Paste, luni, feciorii sa mearga sa le ude pe fete si baietii pe copile, iar in a treia zi de Paste, miercuri, fetele pe feciori si copilele pe baieti. Acest obicei se practica atat la sat cat si la oras si se face astfel: Fiecare fecior ia o sticla cu apa neinceputa sau cu parfum si mergand pe la casele unde se afla fete mari si copile intra in casa se duc direct la ele si le stropesc. Fetele dupa ce au fost udate, invita pe cei ce le-au udat la masa, ii cinstesc si daca sunt mai apropiati le ofera cadouri si cate un ou. In sate feciorii se scoala de dimineata si mergand cu o cofita de apa neinceputa la casele unde stiu ca se afla fete mari si pecare fata o gasesc dormind o stropesc. In alte partii flacaii pandesc fetele cand acestea ies din casa si le duc la o fantana parau sau helesteu din apropiere si acolo toarna cate doua-trei cofe de apa pe ele duap care le dau drumul. Fiecare fata astfel udata nu se supara ci se bucura pentru ca intamplandu-I-se aceasta crede ca se vavcasatori in acel an. Barbatii si femeile casatoriti din cele mai multe parti ale Bucovinei au obiceiul de a nu pleca de acasa in ziua de Pasti in afara de slujba de Inviere si de vecernie. In aceasta zi servitorilor si servitoarelor li se da voie sa stea la masa cu stapanii si li se da libertate. De asemenea si vitele si alte animale domestice sunt lasate libere.
Umblarea cu pasca. In a doua si a treia zi de Paste este obiceiul ca cei casatoriti sa se duca cu pasca si oua la cei apropiati cei tineri la cei mai in varsta, finii la nasi, ginerii la socri, cumetri la cumetri. Obiceiul acesta este de pe timpul Invierii cand crestinii umblau din casa in casa ca sa vesteasca invierea Domnului. In Banat este obiceiul ca nasii sa mearga la fini.
Pranzul Pastilor este un obicei specific Ardealului si care se face de regula in a doua zi de Paste de catre ce/cei care a(u) dat pastele adica vinul si painea. Credinciosii care si-au propus sa faca acest pranz taie o vaca sau un bou, sau unul-doi porci, sau mai multi miei si prepara mai multe feluri de mancare. In acest timp se coc colaci si paine si se cumpara bautura pentru tot satul. Toate bucatele in afara de paine se pregatesc sau cel putin se incalzesc in cimitirul bisericii de catre femeile si barbatii cei mai vrednici din sat. Dupa terminarea liturghiei se intind in cimitir mai multe mese si scaune lungi facute special pentru acest pranz astfel incat sa icapa toata lumea Toti iau parte la ospat numai cei ce au dat pastele nu stau la masa ci ii servesc pe ceilalti. Dupa ce s-a asezat fiecaruia I se pune in fata cate un colac si lumina apoi se pun bucatele si se incepe ospatul. Nimeni nu mananca pana cand preotul nu binecuvanteaza bucatele si bauturile de pe masa. Acest pranz dureaza pana la vecernie, se mananca si se bea pentru sufletele mortilor, dar totodata se canta cantece vesele sau versuri ale Invierii. Dupa ce s-au ospatat toti cei de la masa se strang resturile si se aseaza gazdele . Dupa ce au mancat si gazdele se canta Irmosul de masa si toata lumea intra in biserica pentru vecernie, iar dupa vecernie preotul, mai marii comunei, si cei care au dat pastele merg acasa la unul din cei ce au dat pastele si veselesc pana tarziu.
Serbarea junilor le este spcific celor din orasul Brasov si are loc astfel: Toti feciorii care doresc sa ia parte la aceasta petrecere se intalnesc inainte de Paste de obicei in Postul mare de obicei in ziua Buna-Vestire sau de Florii pe Prund in locul in care a fost ridicata prima biserica romaneasca si ii aleg pe membrii serbarii, iar acestia aleg din mijlocul lor un vataf, un armas mare si un armas mic. Vataful si cei doi armasi sunt conducatorii serbarii, iar ceilalti sun membrii acesteia. Vataful poarta trei cocarde nationale la palarie si o panglica lata rosie peste umar si inodata la subsoara, armasul mare poarta doua cocarde si o panglica albastra, armasul mic poarta o cocarda si o panglica galbena si restul membrilor poarta panglici inguste nationale. Vataful si armasii mai poarta cate un buzdugan. Dupa ce si-au ales conducatorii si au tocmit lautarii, surlasii si au stabilit unde se vor intalni pleaca acasa. In ziua de Paste se aduna pe la ora trei la biserica iau parte la vecernie si dupa ce vecernia se termina se duc acasa la protopop. Intrand in curtea acestuia canta “Hristos a inviat” si dupa ce termina de cantat protopopul face o lista cu toti junii care iau parte la serbare. Dupa ce termina de scris si de citit lista, de vataf si de armasi se apropie cativa insi ii ridica le iau palariile, canta “Hristos a inviat” si apoi joaca o hora – hora junilor. Pe cand joaca hora, vataful iese din rand, isi lasa palaria altui june si arunca buzduganul de trei ori in sus si daca vrea il prinde. Dupa aceasta vin armasii si ceilalti juni si arunca si ei buzduganul. Dupa ce au terminat de aruncat buzduganul si de cantat saruta mana protopopului care le tine o scurta cuvantare si dupa aceea isi iau ramas bun de la el si se duc pe Prund unde cauta si arunca buzduganul pana se insereaza. A doua zi toti junii frumos imbracati pe la unsprezece se aduna, se impart in trei cete, fiecare cu lautarii si cu surlasii ei si merg pe la casele oamenilor unde se afla fete mari pentru a aduna bani si oua pentru petrecerea junilor. La patru se aduna intr-o gradina langa biserica de pe Tocele, Gradina lui Cimen unde se aduna multi oameni si petrec pana seara. In aceasta zi arunca buzduganul oricine doreste dar trebuie sa plateasca cativa banuti pentru fiecare aruncatura. A treia zi se duc pe dealul Coasta Prundului unde petrec ca in ziua precedenta pana seara. Ziua cea mai importanta este a patra zi adica miercuri cand junii formeaza un conduct mare si frumos. In aceasta dimineata toti junii se duc calare intr-o lunca care inconjurata de pietre se numeste “Intre pietre”. Aici se aduna oameni multi si petrec pana dupa patru dupa-amiaza cand se pun in ordine si conductul pleaca spre oras. In fruntea conductului merg mai multi baieti calare urmati de lautari, surlasi, purtatorii de brazi, junii calare, care cu femei vesele si trecand spre partea de apus se duc pe un deal unde petrec pana seara. Joi dupa Pasti si in Duminica Tomii cand ies sub Tampa se ospateaza, veselesc, joaca si arunca buzduganul pana seara. Duminica seara dupa ce au petrecurt junii se duc pe Prund unde mai joaca pana la lasarea intunericului si se despart cu salutarea “Hristos a inviat”.
Pentru romani sarbatoarea Pastelui reprezinta Invierea Domnului nostru Isus Hristos, revenirea la viata a naturii dupa iarna, lasarea in urma a relelor si inceperea unei vieti noi mai buna, mai sanatoase si mai plina de bucurii.
Ana Neamtu (ana_felicia) |
||
Editorial
Romanii asteapta aceasta sarbatoare nu numai cu post indelungat si greu - Postul mare – si cu bucurie, ci ei cauta ca locuintele lor sa fie cat mai curate pentru a se pregati pentru Pasti in cea mai buna randuiala.
