Romantic Bikers

Traditii de Paste
Culoarea

Sarbatoarea Pastelui in Romania

Pentru slujba Invierii, credin­ciosii pregatesc cosul pascal si isi manifesta prezenta si bucu­ria la actul Invierii, dupa spe­cificul fiecarei zone.

De Sfintele Pasti, in satele si comunele din nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri in mod special “Babele”, prajitura facuta din cozonac, ce se toarna in forme speciale. Umplutura se pregateste din nuca, rahat si stafide. “Babele” sunt duse la slujba de Inviere. Dupa terminarea acesteia, credinciosii merg la cimitir, cu lumanarile aprinse, pentru a aduce lumina celor dragi, plecati la viata vesnica.

Traditia din noaptea de Sfintele Pasti este continuata prin participarea la slujba de la ora 4 dimineata. Preotul sfinteste bucatele din cosul pascal, din care nu lipsesc “Babele” – simbolul vietii cumpatate, sarea, zaharul, sunca si banii. Tot acum sunt sfintite pachetele care vor fi impartite celor saraci.

- In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

- In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine­cuvan­teaze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oran­duiala stramo­silor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model spe­cific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

Inainte de a incepe degustarea bucatelor, fiecare membru al familiei se “spala” pe fata cu un ou rosu, pentru a fi sanatos si rosu ca oul, se spala apoi cu bani, cu convingerea ca nu va avea paguba tot anul, iar la urma - cu flori, pentru a ramane frumosi ca floarea.

- In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

- La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si…cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

- Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.

- O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor “Sarbatori fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

- In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pen­tru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospo­dar se straduieste sa pregateasca o astfel de deli­catesa, care este si simbolul belsugului.

- In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

- In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat “hotii”, cat si “pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

- Dupa 1989, s-a instituit obiceiul ca in orase uneori si la sate, la marile sarbatori religioase si populare sa contribuie si artistii profesionisti si amatori. In ziua de Pasti, fiind cea mai mare sarbatoare a crestinilor ortodocsi, se organizeaza cu acest prilej multe expozitii de icoane pe sticla sau pe lemn. Astfel de manifestari artistice au loc de pilda si in acest an la Palatul Mogosoaia - Galeria Cuhnia - si la Muzeul Taranului Roman.

Traditii

De Paste crestinii de pretutindeni sarbatoresc Învierea Lui Isus Hristos. Aceasta sarbatoare marcheaza si momentul în care primavara îsi reintra în drepturi.

Tarile crestine sarbatoresc de veacuri Sfintele Paste, însa aceasta sarbatoare îsi are radacinile în multe traditii si legende pagâne. Marele învatat Bede, care a trait în secolul al VIII-lea în Anglia, credea ca numele sarbatorii în limba engleza - Easter - provine din numele scandinav „Ostra" si din cel teutonic "Ostern" sau "Eastre"- ambele denumind zeite ale primaverii si fertilitatii.

Traditiile stravechi au asociat aceasta sarbatoare cu imaginea iepurasului de Paste, un simbol al fertilitatii, si cu ouale colorate în nuante vii pentru a sugera razele soarelui de primavara.

O legatura interesanta exista si între Pastele crestinilor si sarbatoarea evreiasca "Pesach". Pesachul este o sarbatoare foarte importanta în calendarul iudaic, care dureaza opt zile si celebreaza eliberarea israelitilor de sub asuprirea Egiptului.

Pentru catolici si protestanti aceasta sarbatoare nu are o data fixa, putând avea loc între 22 martie si 25 aprilie. Pastele este stabilit în prima duminica de dupa luna plina care precede echinoctiul de primavara (21 martie). Biserica ortodoxa, mai aproape din punct de vedere geografic de Israel si foarte adânc ancorata în traditii, sarbatoreste Pastele concomitent cu Pesachul evreiesc.

Postul dinaintea Pastelui începe în 17 martie si se încheie în 4 mai. Ultima duminica înaintea Saptamânii Mari poarta numele de Florii si simbolizeaza intrarea Domnului Isus Hristos în Ierusalim. În aceasta zi credinciosii ortodocsi au dezlegare la peste. Joia Verde simbolizeaza Cina cea de Taina a Domnului Isus cu Apostolii, iar în Vinerea Mare credinciosii comemoreaza Rastignirea pe Cruce a Lui Isus Hristos. Aceasta saptamâna de post si tristete se încheie cu Duminica Pastelui, ziua Învierii Lui Isus Hristos, care este prilej de bucurie pentru credinciosii din întreaga lume.

Legenda Oualelor de Pasti

Ouale, în mitologie simboluri ale vietii si ale fertilitatii, sunt nelipsite pe masa de Paste. De-a lungul timpului au aparut tot felul de metode de a vopsi si ornamenta ouale cu ocazia acestei sarbatori. Aceste metode difera de la tara la tara. În Evul Mediu traditia cerea ca stapânii sa daruiasca slugilor oua cu ocazia Pastelui. În ceea ce priveste culorile oualelor, exista foarte multe posibilitati de a le vopsi, unele dintre ele având conotatii simbolice si religioase.

În Grecia obiceiul este ca ouale sa fie vopsite în rosu, pentru a aminti credinciosilor de sângele varsat de Isus Hristos pentru mântuirea tuturor oamenilor. Popoarele slave foloseau metode mai speciale, vopsind ouale în auriu si argintiu. O alta metoda folosita mai ales în Austria dar si în România este aceea de a vopsi ouale cu produse naturale, folosind coji de ceapa. Aceste oua se ornamenteaza prin aplicarea unor frunze pe coaja, înainte de a le fierbe în apa cu coji de ceapa. România se mândreste cu mestesugul încondeierii oualelor de Pasti, o tehnica foarte complxa si migaloasa care este cunoscuta în lume sub numele de Psanki. În Germania de Paste, în fiecare casa, exista un asa-zis "pom de Pasti" facut din crengute înflorite împodobite cu oua, iepurasi sau puisori de lemn sau plastic colorat.

Diana Similean (Edera)

© Club Romantic 1997-2004, Toate drepturile rezervate