logo clubromantic
Login:
Parola:
Inscriere | Parola uitata
Home / Bloguri

Articole: 1

O carte rss
Autor: alsacia75 (2008-06-06 21:52:43)
O varianta a Raiului

The Five Men You Meet in Heaven

Mitch Albom

          Eddie, ajuns la varsta de optzeci si ceva de ani, moare intr-un accident “de munca”.. Un carusel se prabusea si el vazuse o fetita in pericol. S-a aruncat sa o salveze, sa o traga afara din calea fiarelor care se pravaleau. Munca lui era, de o viata, sa se ocupe de siguranta si bunul mers al parcului de distractii din orasul in care se nascuse, la malul oceanului.

         Constiincios, greoi in miscari – piciorul ranit in razboi nu il mai ajuta – si destul de posac, Eddie avea totusi rabdare cu copiii, le mai injgheba cate o jucarie sau le raspundea la cate o nedumerire… Dragostea vietii lui, Marguerite, murise cu mult timp in urma. Disparitia ei l-a secatuit de orice pofta de viata, de orice interes. A mers inainte automat – casa, serviciu si atat. Ii murisera, desigur, si parintii. Cu tatal ramasese “nerezolvata” incheierea – nu isi mai vorbisera de cateva decenii, apoi acesta a murit. Copii nu a avut, nu a fost sa fie…

       Fusese un tanar vanjos, agil, victorios in luptele de tot felul, dar cu sufletul torturat de lipsa de afectiune pe care o asteptase mereu de la tatal lui. Om sever, chiar violent, acesta il crescuse cu multe rabufniri intre partidele de carti si excesul de bere. Eddie nu putea trece peste blocajul creat de parintele care nu il incuraja niciodata, nu il aprecia si nu ii spunea nimic placut. Sotia, Marguerite, a fost ingerul vietii lui, dar a plecat mult prea repede, dupa o boala ingrozitoare.

         Ajuns in Rai, Eddie ramane nelamurit. Regaseste peisajul atat de cunoscut – parcul de distractii si orasul natal. Doar ca decorul era pustiu, neinsufletit. Pe parcursul cartii, el ajunge la o intelegere treptata a rostului pe care l-a avut viata lui atat de monotona si neproductiva. Apar, pe rand, cinci oameni cu care existenta lui pe pamant a fost, cumva, asociata, mai mult sau mai putin direct.

          Primul era un barbat ciudat pe care il vazuse in copilarie la bizareriile circului. Nu a stiut cat a fost in viata -  dar intr-o zi, pe cand avea 7-8 ani, Eddie a fugit dupa minge in fata unei masini care a frant brusc. Nimic deosebit, doar ca peste putina vreme, la o mica distanta de locul incidentului, omul respcetiv a murit, inspaimantat de experienta avuta… Asa a inteles Eddie (care acum, in Rai, are trup usor si zvelt ca de copil), ca experiente si reactii pe care nici nu le constientizam au urmari undeva, asupra cuiva…

           A doua persoana pe care o intalneste in Rai este Capitanul sau din timpul razboiului. Acum trupul ii este matur si puternic. In acele vremuri ingrozitoare Eddie era un soldat curajos, solidar cu camarazii sai, dar si blazat, deja obosit de o existenta a carei cruzime nu o putea intelege. Dupa o lunga perioada de prizonierat, reuseste o evadare, alaturi de alti soldati. In graba acelei evadari incercau sa incendieze tabara inamica, ramasa pustie dupa retragerea dusmanilor. Eddie a aruncat o grenada, dar curand i s-a parut ca vede in flacari o silueta mica luptadu-se cu focul. S-a indreptat spre  nalucire cu disperarea pe care o poate avea numai un soldat ajuns la limita rationalului. Camarazii il strigau in zadar sa revina ca sa poata fugi de acolo; el simtea ca ceva il cheama in miezul flacarilor. Deodata a simtit o arsura in picior si apoi a fost tras de acolo aproape inconstient.

In discutiile de acum, din Rai, cu Capitanul, intelege ca acesta l-a impuscat in picior, ca sa il slaveze de la o moarte sigura. Eddie se infurie – toata viata lui ulterioara razboiului a fost o continua frustrare din cauza invaliditatii. A dat vina pe acest handicap pentru multe din renuntarile traite. Incetisor, furia ii trece si invata iertarea; mai ales cand afla cum a murit Capitanul – calcand pe o mina in timp ce verifica daca drumul e “liber” pentru cei care il transportau pe Eddie catre un spital. Fusese lipsit de un picior pentru a-si pastra viata.

          A treia persoana pe care o intalneste in Rai este Ruby, femeia de dragul careia un tanar bogat construise, in vremuri mult anterioare lui Eddie, parcul de distractii al orasului. Aceasta ii povesteste cum parcul ii adusese numai necazuri si fusese blestemat, dar ii mai spune ceva ce nu stiuse: cum murise tatal sau. Bolnav in spital, singur, dorise sa vorbeasca cu familia, cu el, cu Eddie…  Murise chinuit si, de fapt, nu din cauza unei betii, cum banuise el, ci ca urmare a salvarii de la inec a unui prieten. Prietenul de o viata incercase, in imprejurari tulburi, sa o seduca pe mama lui. Tatal l-a surprins si l-a urmarit pana pe plaja, vrand sa il ucida. Furtuna din acea seara aproape ca il ineca in valuri pe omul naucit de ceea ce incercase sa faca; tatal lui Eddie, inecat de furie dar si tulburat sa isi vada prietenul murind, il salveaza cu greu. Apoi se imbolnaveste si moare in spital.

Ruby isi supraveghea sotul bolnav, aflat in aceeasi camera de spital si a asistat la dorinta ultima de a vorbi cu cei dragi, cu fiul Eddie…

Astfel, vorbind cu ea, ajunge sa isi ierte tatal si sa il inteleaga mai bine. Nu ii mai reproseaza nimic, vrea doar sa isi imbratiseze batranul si  sa ii spuna cat de dor i-a fost de el…

Corpul, desi mai greoi si purtand tarele razboilui, a devenit brusc mai eliberat de povara sufleteasca ce il incovoiase atata vreme.

           A patra persoana este chiar sotia lui, Marguerite. Fericirea revedederii ei este coplesitoare, este totala. Nu isi mai doreste altceva, acum accepta ca, da, asa mai intelege si el sa vada Raiul… Ii este infatisata ca in ziua nuntii, tanara, frumoasa, blanda, zambitoare. El insa o roaga sa i se arate asa cum era inainte de a muri, chiar daca avea ceva riduri si fata chinuita de boala. Marguerite avea 47 de ani iar el o iubea nespus. Ajunge, dupa o vreme nemasurata in timp omenesc, si dupa multe amintiri depanate, sa o ierte si pe ea – murise mult prea devreme, il parasise cand dragostea lui crescuse odata cu fiecare an al casniciei lor fericite…

            Ultima persoana pe care ii este menit sa o intalneasca in Rai este o fetita asiatica. Are cinci ani si e vesela; vorbeste stalcit engleza. Eddie nu si-o aminteste de niciunde. Fetita ii spune trunchiat cum mama ei o sfatuise sa se ascunda intr-un adapost, in vremea razboiului, ca sa fie ferita de soldati. Apoi Eddie aruncase o grenada si ea fusese prinsa in flacari. Pe ea o zarise o clipa in foc, pe ea avusese imboldul sa o salveze cand a fost oprit si chiar impuscat de Capitan, altfel ar fi murit si el…

Remuscarile ii sunt incomensurabile, acum o percepe pe fetita cu arsuri pe tot corpul, chinuita de foc. Ea insa ii zambeste si ii intinde o piatra, rugandu-l sa intre alaturi de ea in raul de acolo, din Rai, si sa o spele cu acea piatra ca si cum ar fi un sapun. Ezitant, Eddie face ce i se spune; pe masura ce o mangaie cu piatra pe trupul firav, ranile dispar, facand loc unei copile perfecte, asa cum o vazuse la inceput, ca a cincea lui persoana…

Concluziile vin de-a valma in mintea lui – Capitanul il ranise apoi murise pentru a-l salva pe el si pe camarazii lui, Eddie ii daduse foc acestei fetite care, murind, l-a iertat (desi existenta lui pamanteana a fost bantuita de cosmaruri nesfarsite cu acel foc, nestiind ce se intamplase)…

Pe toate persoanele intalnite in Rai, Eddie le intrebase daca atunci cand a murit reusise sa o salveze pe fetita din carusel, pe care o tragea in afara. Simtise doua manute in mainile lui disperate, dar nu stia daca o salvase. Micuta asiatica l-a lamurit insa ca pe fetita aceea el nu o trasese in afara ci o salvase impingand-o in afara circuitului; iar manutele din ultimele clipe de viata fusesera manutele eiasiatica Tala, care il trageau spre cer. Pe o copila o omorase in razboi, pe alta o salvase cu pretul vietii lui intr-o zi “banala” din timpul programului de serviciu…

          In final, trupul (care de-a lungul calatoriei de dupa moarte parcursese iarasi etapele evolutiei si degradarii fizice, corespunzator etapei de viata evocate de cate o “persoana”) ii devine usor si perfect  sanatos. Cu sufletul linistit, Eddie ajunge sa inteleaga ca viata lui anosta, lipsita de sens si aventura, de urmasi si de eroisme, a avut, totusi un rost: multe generatii de copii s-au jucat in siguranta in parcul plin de bucurii si povesti minunate pentru ei, datorita faptului ca un om, “Eddie de la intretinere” (Eddie Maintenance, cum zicea ecusonul din pieptul lui) si-a facut datoria cu simt de raspundere mai bine de saizeci de ani, in acelasi loc, cu constiinciozitate constanta fata de lucrul bine facut, asa cum se presupune ca trebuie facut…

           Raiul ofera un tablou definitiv: Eddie fericit alaturi de sotia lui Marguerite, in preajma parcului plin de copii din trecut, prezent si viitor, in rasete cristaline, pe plaja de-a lungul careia se plimbasera de-atatea ori in viata pe pamant…

            Acum si el se aliniaza intr-un alt sir de “cinci persoane” care vor face parte din Intelegerea ce o asteapta pe fetita din carusel, a carei viata o salvase cu pretul vietii sale.

“Five people, waiting, in five chosen memories, for a little girl named Amy or Annie to grow and to love and to age and to die, and to finally have her questions answered – why she lived and what she lived for. And in that line now was a whiskered old man…who waited  to share his part of the secret of heaven:

 

That each affects the other and the other affects the next, and the world is full of stories, but the stories are all one”

~~~~~~~~~~~~~~~

“It can`t be heaven?” he said. “Why? Because this is where you grew up?” ‘People often belittle the place they were born. But heaven can be found in the most unlikely corners. And heaven itself has many steps.”

~~~~~~~~~~~~~~~

“Scenery without solace is meaningless”

~~~~~~~~~~~~~~~

“The only time we waste is the time we spend thinking we are alone.”




Trimite pe Y!
Nota: 1 2 3 4 5

Nota 5.00 din 3 voturi

Pentru a putea adauga un comentariu, trebuie sa te inscrii!

Comentarii: (1)

erata
alsacia75 (2008-07-19 20:01:40)
Revin si aici cu titlul corect (vad ca nu pot modifica in blog asa cum se poate pe forum). Deci: "The Five People You Meet in Heaven".


Articole: 1
Copyright Horia Moga 1998-2017, Toate Drepturile Rezervate
itcnet
Forum Iasi | Prieteni, videoclipuri | Horia Moga foto&blog